Meserii / Avocați / Primii pași în cabinetul de avocatură

Cont, acces și confidențialitatea clientului

Concluzia, înainte de motivare: poți folosi ChatGPT sau Claude în cabinet pentru sarcini care nu ating dosarul, iar nimic din dosarul clientului nu intră într-un instrument AI generalist. Contul se face în câteva minute; regula o fixezi înainte de primul prompt.

Secretul profesional este obligație legală și deontologică (Legea 51/1995, Codul deontologic al avocatului român). Ghidul CCBE privind IA generativă, din octombrie 2025, spune explicit să nu introduci în instrumentele AI informații confidențiale sau legate de clienți. Responsabilitatea pentru orice act rămâne a avocatului: UNBR a stabilit în 2026, printr-un memorandum, un „rol strict auxiliar” al AI-ului în justiție.

Obiectiv

La finalul lecției ai:

1. un cont la ChatGPT sau Claude, făcut pe site-ul oficial;
2. setarea de confidențialitate verificată;
3. o regulă scrisă, în trei categorii: ce nu intră niciodată, ce intră doar anonimizat, ce intră liber.

Pasul 1: contul

Intră pe chatgpt.com (OpenAI) sau claude.ai (Anthropic), cu o adresă de email pe care o controlezi tu și o parolă unică. Pentru lecțiile de aici ajunge varianta gratuită. Claude cere, conform paginii oficiale de ajutor, vârsta de cel puțin 18 ani și o locație acceptată. Ecranele de înscriere se schimbă; dacă arată altfel, urmează ce cere site-ul oficial.

Pasul 2: setarea de confidențialitate

În ChatGPT, setările de date se află în Settings → Data Controls (conform paginii de ajutor OpenAI): acolo poți opri folosirea conversațiilor la îmbunătățirea modelelor; Temporary Chat nu păstrează conversația în istoric. În Claude, caută în Settings secțiunea de confidențialitate. Denumirile se schimbă; citește-le pe ecran și pe paginile oficiale.

Oprirea antrenării reduce un risc, nu îl elimină. Un cont gratuit de chat nu este un mediu potrivit pentru acte din dosar, indiferent de setări.

Cele trei categorii

Nu intră niciodată: numele părților, CNP, CUI, adrese, numărul dosarului, instanța și termenul care ar identifica cauza, sume sau date care combinate identifică speța; înscrisurile din dosar, corespondența cu clientul, strategia de apărare.

Intră doar anonimizat: un text propriu sau un contract-model, în care părțile devin „reclamantul”, „pârâta”, fără date identificabile, ca într-o speță publicată. Dacă anonimizarea nu e sigură, rămâne în prima categorie.

Intră liber: documente publice (o hotărâre publicată), documente fictive, întrebări generale de structură sau de stil.

Exemplu aplicat (fictiv)

Ai nevoie de o listă de întrebări pentru prima întâlnire cu un client într-o cauză comercială. Nu menționezi clientul sau cauza:

Sunt avocat. Întocmește o listă de verificare pentru prima întâlnire cu un client persoană juridică într-un litigiu contractual: documente de cerut, întrebări despre cronologie, termene de verificat, aspecte de discutat despre onorariu. Format: listă numerotată, maximum 15 puncte.

Primești o structură. Ca la ciorna unui stagiar rapid, o completezi cu ce știi tu și scoți ce nu se aplică.

Exercițiu

1. Fă contul și notează unde e setarea de antrenare.
2. Ia cinci sarcini din ultima săptămână și așază-le în cele trei categorii.
3. Pentru cele din „doar anonimizat”, scrie cum ai anonimiza; dacă ai un dubiu, mută sarcina la „nu intră niciodată”.
4. Ghidul CCBE recomandă și informarea clientului când folosești instrumente AI în cauza lui; stabilește cum ai proceda în cabinet.

Regula de bază

Dosarul nu ajunge în AI. Ce iese din AI e ciornă: promptul e mandatul dat colaboratorului, iar semnătura și răspunderea sunt ale tale.

Surse verificate pe 2026-11-10: Claude, Get started with Claude; OpenAI, Data controls; eucrim, ghidul CCBE privind IA generativă; EVZ, UNBR și limitele AI în justiție.